Epigrame de Vasile Tacu, pagina 2

Fu îngropat, când a murit,
În cimitirul de sărmani,
Da-i mulţumit că şi-a găsit
Un loc de veci... pe şapte ani.

epigramă de Vasile Tacu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

răspundere: E o fată înşelată
Care, când se vrea nevastă,
Cade-aşa ca o năpastă,
Nu pe-adevăratul tată!

Stă cenuşă-ntr-un borcan;
Soaţa-i ca vădanele,
N-a lăsat să treacă-un an
Şi-a-ncurcat borcanele.

Gândind că a sosit momentul,
Văzând că moartea-i bate-n geam,
Să-şi facă-n fine testamentul
A scris în el atât doar: N-am!

epigramă de Vasile Tacu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Funeralii scumpe foc,
Bani pe loc, pe flori, pe dric...
Doar cu groapa-avu noroc:
I-a săpat-o un amic!

epigramă de Vasile Tacu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai vine câte-un plicticos,
Când uneori ai treabă multă.
- Mai stai! Îi spui politicos.
Şi el al naibii te ascultă.

anonimat: Anonimatul e-o-nchisoare,
Ne-mprejmuită, fără pază.
Nu are ziduri, nici zăvoare,
Dar greu din ea se evadează!

Spoită proaspăt, conversa
Într-un salon şi strălucea!
Am regretat atunci prosteşte
Că aurul nu se spoieşte.

epigramă de Vasile Tacu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

balcon: Ieri, străjuit de silueta
Unui Romeo-namorat;
Azi, locul unde Julieta
Şi-ntinde rufe la uscat.

Cot la cot urcăm Olimpul
Căile ni-s paralele,
Căci la fel ne pierdem timpul:
El la cărţi, eu printre ele.

epigramă de Vasile Tacu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ştii o altă epigramă, o poţi adăuga.

Pentru a recomanda epigramele de Vasile Tacu, adresa este:

Vasile Tacu