Epigrame despre criză şi surprize, pagina 2

Azi Europa, nu-i surpriză,
Nu-i lasă pe români flămânzi.
Şi-ar vrea să iasă ei din criză...
Dar îi îngroapă în dobânzi.

Dacă am echilibra sistemul,
Ar fi o mare surpriză,
De când a apărut infernul,
Noi suntem mereu în... criză!

Cu vecinul îmbrăţişată,
Când văd nevasta, fac criză...
"Bărbate, e prima dată;
Am vrut să-ţi fac o surpriză!"

Fiindcă-i afectat de "criză",
Bărbatul se-adaptează, iubitor,
Şi-i dă soţiei, ca surpriză,
"Ceva la pat" doar, deci... un vibrator.

Ca dascăl, pricepând cum e cu criza,
A încetat de mult să mai viseze
La majorare, dar avu surpriza
Ca de la un elev s-o încaseze...

Cam aceasta e surpriza:
Se va termina cu criza,
Când şi ultimul ateu
O să creadă-n Dumnezeu.

epigramă de Marian Cioacă (9 ianuarie 2009)
Adăugat de Marian Cioacă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Că în rahat noi am intrat,
Asta nu-i mare surpriză,
Dar de-un an ne-a mai fost dat
Ca să intrăm şi în... criză

V-aţi lustruit ghetuţele, părinţi?
Moş Emil Boc v-aduce o surpriză;
Pe lângă explicaţii, rugăminţi,
Avem cadoul: noi măsuri... de criză.

epigramă de Gheorghe Luchian D'Aquila (14 decembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Luchian D'Aquila
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secţiunea cu Epigrame despre criză şi surprize, adresa este:

criză şi surprize