Epigrame despre moarte şi teatru

epigrame despre moarte şi teatru.

Ce haz ar face-n gura mare,
De s-ar trezi, din morţi, Băieşu:
- Români, au nu simţiţi voi, oare,
Că domnii vă cam duc cu preşu’?!

A fost scris un comentariu până acum.
Spune-ţi părerea!

Face şi pe dracu-n patru,
Să fie-n scenă cea mai cea.
Ea e moartă după teatru,
Dar şi teatru... după ea.

Muri al teatrului sobol,
Lăsând în urma lui un gol.
Actorii (toţi) au regretat
Că bietul om n-a mai... suflat!

Creditorul plin de sine,
Îl privea cu ochii-n patru:
-Ascultaţi-mă pe mine,
Mortul ăsta joacă teatru.

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu flori e toată scena plină
Şi mai continuă să vină,
Încât i-aud pe spectatori:
- Aşa-i la mort... vin toţi cu flori!

Când soacră-mea muri, cu zile,
Şi-a adunat-o Dumnezeu,
Avea "călcâiul lui Ahile"...
În rol de Paris fost-am eu.

Scriitorii de n-ar scrie
Proză, teatru, poezie,
Criticii – aceste poame,
Sigur ar muri de foame.

epigramă de George Budoi (8 august 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În teatrele de operaţiuni,
Soldaţi trimişi în acţiuni,
Circulă moartea, viaţa-i tristă,
Mai bine, teatru de revistă!

Pentru a recomanda secţiunea cu Epigrame despre moarte şi teatru, adresa este:

moarte şi teatru