Epigrame despre salvamar, pagina 2
Salvată de salvamar
Rămânând cu burta mare
A vrut să se-nece-n mare
Însă unul, Marinel
A salvat-o c-un inel.
epigramă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu picioarele pe pământ
Nevasta e un salvamar urban,
Ce își păzește strașnic arealul,
Ducându-și soțul veșnic la liman...
Când este în pericol să-l ia valul!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândire adâncă
Odihnește-n patru scânduri,
Un poet lipsit de har,
Căci s-a adâncit în gânduri...
Fără muză... salvamar!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Familia, la mare
La mare, pe furtuni și ploaie,
Întinși pe plaja nisipoasă,
Prefer să facă soacra baie...
Când salvamarii sunt la masă.
epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Epigrame despre salvamar, adresa este: