Epigrame despre tristețe, pagina 2
Lui Nigrim
De ce e tristă luna oare
În noaptea asta? Da, ghicim:
A ascultat la șezătoare
O epigramă de Nigrim...
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stres
În toamna tristă și târzie,
Mă plimb prin parc, de stres să scap;
Dar și aici, să vezi drăcie,
Îmi cad castanele în cap!
epigramă de Nicolae Ghițescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * * (Dedicată muzei inspiratoare Dudu Kalinderu)
Ochii tăi vioi de drac capul sec și prost mi-l fac;
când nu-i văd, le-aș spune multe, când îi văd mă uit și tac.
I-am văzut privind spre mine, m-am făcut roș ca un rac
când am privit spre altul, am fost trist și-am fost posac.
Sunt bogat, știu carte multă, dar, cu banii, ce-o să fac?
Fără ochii tăi, măi Dudu, sunt și prost, sunt și sărac!
madrigal de Tudor Mușatescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețea orașului Weimar
Durerea cum să mi-o suport,
Weimarul ne șoptește,
Când uriașul Goethe-i mort
Și Ekerman... trăiește?!
epigramă de Heinrich Heine din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Madrigal trist. Sirenei
Noaptea parcă este o perdea albastră
Peste care fluturi galbeni s-au oprit.
Vino, ca să plângem pe iubirea noastră,
Pe iubirea noastră care-a-mbătrânit.
Vom schimba surâsuri palide și rare
Ca petala unui veșted trandafir,
Turburând a nopții tainică-nserare
C-un sărut pe frunte ca de cimitir.
Și vom pune floare tânără și vie
Pe iubirea noastră care-a-mbătrânit.
Vino: Cerul pare-o pânză albăstrie
Peste care fluturi galbeni s-au oprit.
madrigal de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oglinda
Cum stai în rama și te uiți
Atât de trist la mine,
Mă-ntreabă ochii tăi mirați:
"Mă mai cunoști, străine?"
epigramă de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omului
Un gând mă tulbură, mâhnit,
Ca un ecou de harfă spartă:
E visul meu neîmplinit,
E idealul meu în artă!
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Procurorul General lăuda judecătorul Cocioabă Gheorghe pentru... epigrame
Scumpe amice nu fii trist:
După cum îi zise gura,
De-acum și magistratura
S-o mândri cu un... artist!
epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul "Viața Buzăului" (1987)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Către chipul din oglindă
Cum stai în rama și te uiți
Atât de trist la mine,
Mă-ntreabă ochii tăi mirați:
"Mă mai cunoști, străine?"...
epigramă de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Necazul unui parlamentar
Când pare trist în Parlament,
Pricina, cred, că e doar una:
Fotoliu are permanent,
Dar scaun... nu întotdeauna.
epigramă de Mihai Haivas din Hașmișuri umoristice
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de epigrame despre tristețe? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Epigrame despre tristețe, adresa este: