Epigrame despre greşeli şi superlative

epigrame despre greşeli şi superlative.

Greşelile, în fond, sunt omeneşti.
Să afle deci acei cu gura spartă:
"Să ştii s-asculţi este o artă,
Dar artă şi mai mare-i să vorbeşti!"

epigramă de autor necunoscut/anonim, după Epictet
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuţie!

Greşeli în rândul bărbaţilor s' în masă
Poate mult prea greu de numărat,
Însă cert cea mai dureroasă
Este... momentul când s-au însurat.

epigramă de Constantin Ionuţ Gîrjoabă (21 noiembrie 2009)
Adăugat de Constantin Ionuţ Gîrjoabă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, rău ţi-am mai greşit,
Că-ntr-un ceas nefericit,
Din Adam luând o coastă,
Nimerişi pe cea mai proastă!

N-am vrea să fie drumuri rele
S-apuce tinerii pe ele,
Dar ele sunt şi, din păcate,
Sunt cel mai bine asfaltate!

Spun unii că-s epigramist -
Total greşit şi ireal -
În modul cel mai realist,
Eu îi combat: sunt om normal!

În viaţa asta, e firesc,
Norocu-n loc să nu îmi steie,
Să am, parol, şi nu greşesc,
Un vin bun şi o femeie!

Eu cred că-n România este bine,
Că nimeni nu-i pe-aici sărac şi trist,
Că cei aleşi lucrează pentru mine...
Că nu sunt cel mai bun epigramist.

Pentru a recomanda secţiunea cu Epigrame despre greşeli şi superlative, adresa este:

greşeli şi superlative