noapte şi tractoare

Vecina mea

Ţi-am spus vecina mea, vreodată, că ador
Să fiu trezit în fiecare zi la şapte,
Ca să constat, buimac, că încă-i noapte,
Când tu cobori, pe scări, ca un tractor?

Mă trec fiori când tropăi, greu, pe scară,
Sau la galop când o porneşti, ştii bine,
Iară atenţia ta specială, pentru mine,
Mă face să roşesc ca-n prima zi de şcoală.

Şi totuşi mi-aş dori ca mai discretă
Să fi cu-aceste declaraţii matinale,
Căci n-aş vrea ca nevasta să se scoale,
Rupînd idila noastră desuetă.

epigramă de Mihai Manolescu (2 mai 2014)
Adăugat de Mihai Manolescu
Comentează! | Votează! | Copiază!