Epigrame despre poezie și suflet
epigrame despre poezie și suflet.
Unui poet
A-nceput lumea să spună
Că iubit din suflet ești,
C-ai o poezie bună
Și-ai și țuică de Pitești.
epigramă de Vasile Huțu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetului
O, Tu, ce porți în suflet un tezaur,
Cu tine soarta veșnic face crimă:
Când alții au la buzunare aur,
Ție ți-e dat să-l ai... numai la rimă.
epigramă de Ion I. Pavelescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coșbuc
Ne-a scris balade și idile
În graiul lui de ardelean
Cu versuri și rime abile
Suflet din suflet de țăran.
madrigal de David Boia (13 aprilie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statuii unui poet
Ce soartă vitregă-avuși, barde!
Credința-n suflet mi se-ndoaie:
Trăiși o viață prin mansarde,
Urmașii te lăsară-n ploaie!
epigramă de Nicolae Crevedia din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetului Nepereche
*Născut din doină și din dor,
El a făcut să înflorească
În suflet bun, de cald popor,
Eterna slovă strămoșească.
*A fost scânteie-n Univers
Iar azi e miezul de lumină
Scăldat în aura din vers,
Hrănindu-i pacea lui deplină.
*Și dacă... încă sunt hultani
Ce versul lui vor să strivească
E semn din cer că, peste ani,
De-a pururi o să dăinuiască!
madrigal de Gabriela Gențiana Groza din Irundel și Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf
A fost om concetățeanul,
Suflet blând și fără pată,
Un defect avea, sărmanul,
Scria versuri câteodată!
epitaf epigramatic de Gabriel Țepelea din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
- Vieru, Grigore
- A fost un suflet de bonom,
Scria în versuri magistral,
Frate, cu stil de gentilom
Și glas de înger ancestral.
Grigore Vieru
madrigal de David Boia (16 februarie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
- om (vezi și ființă umană)
- Cap, grumaz, torace, pântec,
Mâini, picioare, oseminte,
Doruri, zâmbet, versuri, cântec,
Suflet mult și-un dram de minte.
Omul
definiție epigramatică de Mircea Ionescu-Quintus din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeților Dinu Ianculescu și Theodor Vasilache, rezidenți în Germania
Și dacă... de la nemți revin
Români plecați odinioară,
E semn că sufletul e plin
De dor curat, de dor de țară.
madrigal de Gabriela Gențiana Groza (octombrie 2009)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Ion cu fruntea lată
- Lăsați-l că-i un bit, pribeag,
când scrie câte-un vers, mi-e drag,
și... cred că are-un suflet pur.
Mă-nșel? Nu cred, așa se pare.
Nu-l vezi ce frunte lată are?
epigramă de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de gânduri (23 august 2009)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Epigrame despre poezie și suflet, adresa este: